Statutul Poliţistului Local, începuturi, prezent şi viitor
În anul 2014, la Consiliul Naţional al Uniunii Sindicatelor Poliţiştilor Locali din România desfăşurat în luna noiembrie, preşedintele de la acea vreme, dl. Naie Nicu, a prezentat primul draft al Proiectului de Lege privind Statutul Poliţistului Local, elaborat de prim-vicepreşedintele de atunci -dl. Ilie Stavăr.
Viaţa unui stat, pentru siguranţa, liniştea şi dezvoltarea sa, se reazămă pe Armată şi pe Poliţie.
Poliţistul local nu
trebuie să uite niciodată că discreţia profesională trebuie să-i fie o a doua
natură!
“Aceştia [sunt] soldaţi devotaţi ai ordinii româneşti, slujbaşii serviciului nostru plin de abnegaţii şi vicisitudini, dar fără glorie, criticaţi adesea cu o regretabilă şi culpabilă superficialitate, din care mulţi pot fi asemănaţi şi ar merita titulatura de <<eroi fără nume>>’’. (Dr.Eugen Bianu, 27 noiembrie 1939) “.
Nu numai o lege nouă are să transforme o poliţie veche. Este nevoie de oameni demni, curajoși, care să manifeste respect în relațiile cu cetățenii dar și în mediul particular (vecini, prieteni, cunoștințe), bine pregătiți profesional și fizic, care să asigure întinerirea și dezvoltarea poliției locale.
Nu trebuie uitat că la o perioadă de 5-6 ani, legiuitorul a atribuit mai multe resposabilități acestei structuri, ceea ce ne face să credem că prin extinderea acestora trebuie să fie asigurată și o stabilitate mai mare în carieră și polițiștilor locali (prin adoptarea unor condiții de angajare, promovare și pensionare).
Datorita muncii prestate – mentinerea si restabilirea ordinii publice la manifestari sportive, mitinguri, demonstratii cu grad ridicat de risc ridicat, fluidizare trafic indiferent de vreme, asigurarea linistii si ordinii publice in permanenta, identificarea si conducerea infractorilor la sediile Politiei Municipale si intocmirea actelor preliminare de cercetare penala, confiscarea bunurilor, asigurarea pazei obiectivelor Consiliului Local, monitorizarea unitatilor de invatamant, participarea la actiuni de reabilitare a tramei stradale, asigurarea protectiei personalului institutiilor publice in actiuni comune de evacuare, desfiintare, identificare proprietari constructii ilegale, ridicari autovehicule, asigurarea ordinii la actiuni de executare silita, activitati de evacuare a persoanelor si bunurilor in situatii de urgenta, participarea la actiuni de identificare si ridicare a cainilor fara stapan , sanctionarea proprietarilor de caini periculosi, executarea mandatelor de aduce re a persoanelor care se sustrag puterii judecătorești consideram ca si cadrele din Politiile Locale trebuie sa beneficieze de condiții deosebite, special sau alte condiții de muncă conform celorlalte structuri din MAI și a sistemului instituților de siguranță națională.
Menționăm că multe domenii de activitate (ambulanță, asistență socială, etc) au beneficiat de statute speciale recent aprobate.
Obținerea Statutului Polițistului Local, este un deziderat al USPLR şi Federaţia Columna, susținut și de alte organizații profesionale (FNPLR), de circa 5 ani de zile.
Poliţiştii locali sunt acei care, cu toate vicisitudinile timpului, cu toate criticile neîntemeiate şi bârfele nesocotite, stau strajă neclintită în îndeplinirea datoriei, asigurând cetăţeanului o odihnă liniştită prin apărarea vieţii şi avutului său.
Din punct de vedere juridic, raportul dintre poliție locală şi administraţie nu se poate situa decât în cadrul unor relaţii de strictă colaborare.
Nu se poate concepe o organizare a serviciilor poliţieneşti cu elemente fără cultură şi o pregătire tehnică minimală. O recrutare serioasă şi o specializare temeinică nu se poate face decât prin şcoală profesională.
Funcţionarul poliţienesc trebuie să aibă demnitate şi răspundere. În conduită şi în uniformă stă prestigiul poliției locale.
Statutul funcţionarilor publici reprezintă cadrul general în materia funcţiei publice şi funcţionarilor publici din România.
Funcţiile publice generale şi specifice sunt prevăzute în Anexa la Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Funcția publică specifică de polițist local este prevăzută în propunerile de modificare a acesteia la anexa 3 ( funcții publice specifice).
Alte funcţii specifice decât cele prevăzute în Statutul funcţionarilor publici, se pot stabili prin următoarele două modalităţi alternative:
– prin statute speciale;
– de către autorităţile sau instituţiile publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
De asemenea, se poate observa că existenţa unor funcţii specifice nu implică automat existenţa unui statut special aplicabil persoanelor care le ocupă, dar de principiu aceste statute speciale îşi justifică obiectiv existenţa în zonele în care atribuţiile şi responsabilităţile diferite/complexe/specifice unui anumit domeniu necesită intervenţia unui cadru special de exercitare a autorităţii publice şi exclusive a statului.
Din punct de vedere al obiectului de reglementare, opinăm că noţiunea „alte drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice”, stabileşte dreptul de a reglementa prin statute speciale drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi distincte, asociate specificului activităţilor, diferite de cele prevăzute în statutul general şi nu de a reglementa un conţinut diferit al aceloraşi drepturi prevăzute în Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Acesta este cadrul general care stabileşte limitele de reglementare prin lege specială. Altfel spus, prin norma specială se poate deroga de la norma generală, însă în limitele determinate expres de aceasta.
Legea poliţiei locale nr. 155/2010
Capitolele IV- VI din actul normativ mai sus menţionat, reglementează statutul personalului poliţiei locale: – funcţia publică specifică de poliţist local, drepturile şi îndatoririle specifice acestora, inclusiv folosirea mijloacelor din dotare şi uzul de armă.
Deşi legea la care am făcut referire mai sus stabileşte faptul că „Raporturile de serviciu ale poliţiştilor locali şi ale funcţionarilor publici care ocupă funcţii publice generale se stabilesc, se modifică, se suspendă şi încetează în condiţiile stabilite potrivit prevederilor prezentei legi şi ale Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, de fapt actul normativ nu cuprinde nici o dispoziţie legală de acest gen, cu excepţia reluării competenţei de emitere a actelor administrative, competenţă stabilită în legea cadru.
Chiar dacă se regăsesc într-un act normativ care nu poartă numele de statut special, pe fond, apreciem că aceste norme respectă limitele stabilite de legea cadru în ceea ce priveşte conţinutul unui statut special.
Sub aspectul numărului actelor normative prin care sunt aprobate statute speciale aplicabile diverselor categorii de funcţionari publici se constată o tendinţă permanentă de creştere a numărului categoriilor de funcţionari publici cu statut special.
Sub aspectul conţinutului reglementărilor, considerăm că există aspecte de fond care nu ar trebui să fie subiect de derogare prin statute speciale şi exemplificăm în acest sens:
– principiile de exercitare a unei funcţii publice;
– condiţiile generale de ocupare a unei funcţii publice;
– intrarea în corpul funcţionarilor publici prin concurs;
– evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici;
– structura organizatorică a unei instituţii publice; reguli şi proceduri pentru organizare şi reorganizare
În anul 2016, Uniunea Sindicatelor Poliţiştilor Locali şi Federaţia Columna, au depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, proiectul de Statut al Poliţistului Local elaborat sub coordonarea dl. Dan Vârlan (preşedintele de atunci al Uniunii). După încă o adresă de revenire, la câteva luni după depunere, MDRAP a transmis un răspuns prin care a spus că nu susţine această iniţiativă şi mai multe obiecţii la proiectul depus.
Ulterior la sfârşitul anului 2017, Uniunea Sindicatelor Poliţiştilor Locali din România, prin noul preşedinte, dl. Eugen Tone, a modificat proiectul de Statut al Poliţistului Local şi l-a redepus la MDARP. A urmat o serie de întâlniri şi discuţii cu reprezentanţii Ministerului şi alţi oficiali, însă nu am primit nici până în prezent un răspuns.
În prezent un grup de iniţiatori format în majoritate din parlamentari UDMR, au depus la Senat şi a trecut tacit la începutul lunii aprilie 2019 un proiect de Statut al Poliţistului Local. Uniunea Sindicatelor Poliţiştilor Locali din România şi Federaţia Columna au depus amendamente la acest proiect şi vor face toate demersurile necesare prin prezenţa la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor care va fi camera decizională să fie aprobat STATUTUL POLIŢISTULUI LOCAL proiect pe care l-am iniţiat, susţinut, dezbătut şi prezentat încă din anul 2014.
Menționăm de asemenea ca urmare a demersurilor întreprinse exclusiv de USPLR şi Federaţia Columna prin ORDINUL MINISTRULUI MUNCII
nr. 1786/5384/2017 din 9 octombrie 2017 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere), Ocupaţia „agent poliţie comunitară” se redenumește „poliţist local” și va avea același cod 541201, ceea ce este esenţial pentru că aprobarea unui Statut fără existenţa funcţiei nu ar fi fost posibil.
,,Dacă stabilitatea este bună în toate funcţiunile publice, în Poliţie este indispensabilă’’(ministrul de Interne Vasile Lascăr, 1905) – deci statutul este indispensabil și pentru polițistii locali, prin statutul special putându-se vorbi de o carieră a acestora.
